Pomi fructiferi – Rodiul (Punica granatum)


AREAL ȘI RĂSPÂNDIRE

Rodiul (Punica granatum) este un arbust fructifer cu frunze căzătoare, din familia Lythraceae. Se consideră că este originar din arealul cuprins între M-ții Himalaya și Egipt și este cultivat de secole în India, Persia, Mesopotamia, Anatolia și Peninsula Arabă.

DENUMIRI ȘI ETIMOLOGIE

Numele genului – ”Punica”, provine de la numele latin al poporului fenician – ”Phoenicia” și se datorează faptului că aceștia cultivau intensiv rodiile. Numele genului – ”granatum”, înseamnă ”roșu-închis”.

RODIULASPECT ȘI CARACTERISTICI

Rodiul, în mediul său natural atinge înălțimi de 6 – 10 m, dar, în condițiile din țara noastră, el crește doar până la 2 – 3 m. Are o durată de viață foarte lungă, cunoscându-se specimene de 200 de ani (Franța). Ramurile sunt spinoase, iar frunzele sunt opozite, lanceolate, cu marginile întregi, de 3 – 7 cm lungime și 2 cm lățime, de culoare verde intens și lucios. Toamna capătă o nuanță aurie.

Florile sunt spectaculoase, cu un diametru de 3 – 4 cm, formate din 3 – 7 petale gofrate. Există varietăți cu flori simple sau bătute, în culori diverse – roșu-orange, alb, roz, galben, sau tivite cu alb. Unele dintre acestea sunt cultivate exclusiv în scop ornamental, pentru florile lor și nu produc fructe. Fructul comestibil are o formă specifică, rotund-hexagonală, de 10 – 12 cm în diametru sau mai mult. Coaja este groasă, tare, de culoare roșie, violet la unele soiuri, neuniformă, pe alocuri cu zone mai deschise (spre roz) sau mai închise (spre grena).

RODIULFructul conține numeroase semințe – între 200 și 1500, înconjurate de o pulpă roșie, translucidă și zemoasă, separate între ele prin membrane. Partea fructului care se consumă se referă exact la pulpa acestor semințe, care are un gust extrem de plăcut, dulce-acrișor, foarte ușor astringent, atunci când sunt coapte, cu o savoare aparte. Sâmburii în sine, sunt albicioși și destul de tari, înveliți într-o membrană spongioasă și astringentă. Membrana este șie ea comestibilă și, împreună cu pulpa care conține semințele constituie ceea ce se numește ”fruct fals”.

RODIULSCURT ISTORIC AL FOLOSIRII RODIILOR

Rodiul este cunoscut omului din vremuri imemoriale. Rămășițe carbonizate ale acestor fructe, datând de acum 3.000 de ani î.e.n. au fost descoperite în Valea Iordanului, corespunzând epocii timpurii a bronzului, în Cipru și în Peninsula Peloponeză, datând din epoca târzie a bronzului.  Resturi de fructe deshidratate au fost descoperite și în mormintele egiptene. Ele sunt menționate în scrierile străvechi ale mesopotamienilor, în Coran, Imnurile Homerice și altele. Rodiul a fost cultivat de-a lungul mileniilor în Iran, Irac, Afghanistan, Pakistan, India, Rusia și bazinul Mării Mediterane, ”circulând” de-a lungul Drumului Mătăsii ca un simbol al abundenței și belșugului. El a fost adus în Europa de Vest de către conchistadorii spanioli.

RODIULRĂSPÂNDIRE ȘI CULTIVARE

Rodiul se cultivă atât pentru fructele sale, cât și în scopuri ornamentale, în grădini, parcuri și locuri publice. În prezent este intens cultivat în sudul Europei, cu precădere în bazinul mediteranean, în Orientul Mijlociu și Caucaz, în regiunile nordice ale Africii, în Asia centrală și de sud-est, precum și în unele părți ale Californiei. În ultimii ani a devenit din ce în ce mai răspândită în piețele din Europa de Vest.

Fiind o plantă care iubește lumina, se plantează în plin soare, acolo unde poate beneficia de lumina naturală cât mai multe ore pe zi. Rodiul este destul de adaptabil în privința solului; le preferă pe cele neutre, dar le tolerează și pe cele acide, cu condiția să fie bine drenate.

RODIULÎNGRIJIRE ȘI ÎNMULȚIRE

În perioadele foarte calde trebuie udat din abundență, dar astfel încât apa să nu stagneze la nivelul rădăcinilor – altfel, planta poate muri. În timpul iernii pot suporta temperaturi de până la -15 C; la temperaturi mai joase are nevoie de protejarea rădăcinilor – acestea se pot acoperi cu paie, frunze uscate, coceni de porumb, etc. De asemenea, este foarte sensibil la îngheţurile târzii, de la începutul primăverii, care se produc după deschiderea mugurilor. Exemplarele cultivate în containere nu rezistă peste iarnă afară și trebuie introduse pentru iernat în sere încălzite.

Fructele ating maturitatea în aproximativ 6 luni de la apariția florilor. În bazinul mediteranean, rodiile se culeg în lunile în septembrie – octombrie; în țara noastră se recoltează în perioada octombrie-decembrie. Un pom matur poate produce anual până la 200 de fructe. Rodiul poate fi înmulţit prin butăşire, marcotaj, prin diviziune sau prin seminţe. Se folosesc butaşi de vârf sau semi-lemnificaţi.

RODIUL UZ CULINAR ȘI MEDICINAL

Fructele de rodiu pot fi consumate crude, iar sucul stors din semințele sale pot fi folosite în siropuri, sucuri, supe, sosuri, în diferite țări asiatice existând preparate și feluri de mâncare tradiționale bazate pe acest suc de rodie.

Rodiul are o istorie îndelungată și ca plantă medicinală. Toate părțile plantei (fructe, flori, frunze, scoarță) conțin o serie de alcaloizi rari, care au neobișnuita proprietate de a paraliza viermii lați, care apoi pot fi evacuați cu ușurință din organism, folosind un laxativ obișnuit. De asemenea, conține cantități mari de tanin, care îi conferă proprietăți astringente, eficiente în tratarea diareei și tusei productive. Extractele de rodiu (precum sucul din fructele sale) pot fi folosite în tratarea leucoreei, rănilor sau aftelor bucale și infecțiilor din gât.Florile și coaja fructului sunt eficiente în tratarea dizenteriei, colitei și durerilor de stomac.

RODIUL

 WarningScoarța de rodiu trebuie folosită cu precauție, deoarece în cantități mari, devine toxică!PlantePedia își propune o prezentare generală a plantelor, dar nu recomandă folosirea acestora în afara consultării persoanelor avizate (medici sau farmaciști) – prin urmare, PlantePedia se exonerează de orice responsabilitate în legătură cu efectele secundare ale utilizării pe cont propriu a plantelor prezentate pe site. (mai multe despre politica site-ului, aici)

 SURSE:

  1. Wikipedia
  2. Botanical.com
  3. Plants  for a  Future
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s