Gradina parfumata – Maslinul aromat (Osmanthus fragrans)


Osmant

Maslinul ParfumatMaslinul parfumat (Osmanthus fragrans) este un arbust ornamental, din familia Oleaceae-lor, înrudit cu măslinul autentic, originar din Asia de Sud, unde are un areal vast, de la poalele M-ților Himalaya până în stâncoasa Japonie.

În China este cultivat de peste 2500 de ani, în scopuri ornamentale, medicinale și culinare; cu toate acestea, el a ajuns în Europa abia în anul 1789 și a fost descris pentru prima dată la finele secolului XVIII, de către un misionar iezuit din Portugalia (João de Loureiro), în cadrul unui atlas botanic („Flora Cochinchinensis”) publicat în anul 1790.

În medicina tradițională chineză, florile de osmant sunt recomandate pentru ameliorarea dereglărilor menstruale și pentru eliminarea oxizilor de azot din organism (compuși implicați în declanșarea diabetului, afecțiunilor renale și cancerigene*), iar decoctul din scoarță de osmant este aplicat pe arsuri și abcese. 

Denumirea științifică a genului, „Osmanthus”, provine din cuvintele grecești „osma”, însemnând „parfumat” și „anthos”, însemnând floare.

Printre denumirile populare internaționale ale arbustului, de numără: „osmantul parfumat” („fragrant osmanthus”), „măslinul parfumat” („sweet osmanthus”; „sweet olive”), „măslinul pentru ceai” („tea olive”). În limbile asiatice, îl regăsim sub nume precum „guìhuā” sau „mùxī” (în China), „silang” (în India) și „mokusei” (în Japonia).

Ca aspect, osmantul parfumat este un arbust cu frunze semper-vivescente,  cu o înălțime de 3-4 m, în cazuri excepționale putând ajunge și până la 10-12 m. Frunzele sunt alungit-lanceolate, cu limbul ascuțit, simple, de 7-15 cm lungime și 3-5 cm lățime, lucioase și ferme, de un verde închis și intens, ori cu ușoare tente de bronz. Sunt dispuse opus pe ramuri, prin intermediul unui pețiol scurt, iar marginile sunt  întregi sau foarte fin dințate. Maslinul Parfumat

Florile sunt mici, de 1 cm lungime, asemănătoare, ca formă, celor de liliac, cu o corolă formată din 4 petale și cu un diametru de 5 mm. Ele apar vara târziu sau la începutul toamnei (august – septembrie), grupate în buchețele care îmbracă diferite secțiuni ale ramurilor, în culori care variază, în funcție de subspecie, de la alb-cremos și galben pal, până la galben-intens și portocaliu-somon. Florile sunt intens parfumate, aroma lor semănând cu cea a caiselor și a piersicilor coapte.

Fructul este o drupă de 10–15 mm lungime, de culoare purpuriu spre negru, conținând, asemeni măslinei, o singură sămânță sâmburoasă, dură. Fructele se coc peste iarnă și ating maturitatea în primăvară, la aproximativ 6 luni de la înflorire.

Osmantul parfumat este cultivat ca arbust ornamental în grădinile și parcurile din Asia, Europa și America de Nord, pentru florile sale intens parfumate, care răspândesc o aromă neobișnuită, de piersici coapte. În gospodării se cultivă și pentru uz culinar, din florile sale preparându-se ceaiuri, siropuri, dulcețuri. În climatul temperat necesită protejarea rădăcinilor pe durata iernii, dacă temperatura scade sub -15⁰C.

Trebuie luat în considerare faptul că florile apar pe ramurile bătrâne, de aceea nu este indicat ca arbustul să fie tuns; arbuștii tunși riscă să nu mai înflorească pentru un interval cuprins între 1 și 5 ani, până când ramurile noi se maturizează suficient pentru a putea înflori.

SPECII DE OSMANT

De-a lungul timpului au fost selecționate cca 160 de cultivaruri (împărțite în 4 categorii: Fragrans, Latifolius, Thunbergii, și Aurantiacus), care diferă între ele, în principal, prin culoarea florilor; astfel, în Japonia, varietățile cu flori de culoare albă sunt cunoscute sub denumirea de „ginmokusei” („osmantul argintiu”), iar cele cu florile de culoare galben-portocalie, sub denumirea de „kinmokusei” („osmantul auriu”).

UTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

În bucătăria chinezească, florile de osmant sunt utilizate pentru aromatizarea ceaiului, în special a celui verde sau negru („guìhuāchá”), a dulcețurilor și gemurilor („guìhuājiàng”), a prăjiturilor („guìhuāgāo”), găluștilor, supelor și lichiorurilor. Gemul de osmant este întrebuințat ca ingredient principal în obținerea unui fel de terci („chátāng”), care este preparat din făină de sorg sau de mei, zahăr și apă fiartă.

Florile de osmant sunt asociate cu Festivalul Chinezesc al Recoltei, care se celebrează în cea de a 15-a zi din luna a 8-a a calendarului chinezesc (cu 15 zile înainte de echinocțiul de toamnă), când, în mod tradițional, familia se reunește pentru a sărbători evenimentul, în cadrul căruia, pe lângă alte preparate specifice, se servește și vin de osmant.

ALTE UTILIZĂRI

  • În unele regiuni ale Indiei, crenguțele parfumate de osmant sunt folosite pentru a proteja lenjeria de molii.
  • Uleiul esențial de osmant are, de asemenea, proprietăți de îndepărtare a insectelor și poate fi folosit pe corp pentru a ne feri de pișcătura țânțarilor.
  • Extractele parfumate de osmant sunt folosite în industria parfumurilor și a cosmeticelor.

*Studiile științifice efectuate asupra extractelor din flori de osmant au relevat proprietăți neuro-protectoare, anti-oxidante și de eliminare a radicalilor liberi.

 Un articol scris de Anne Tharesse

SURSE:

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Osmanthus_fragrans
  2. https://en.wikipedia.org/wiki/Osmanthus
  3. http://www.kew.org/science-conservation/plants-fungi/osmanthus-fragrans-fragrant-olive
  4. http://sfagardens.sfasu.edu/UserFiles/File/PLANTS/Osmanthus%20fragrans.pdf
  5. http://www.pfaf.org/user/Plant.aspx?LatinName=Osmanthus+fragrans
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s