Fructe mai putin cunoscute – Amelanchierul, sau Pomul cu stafide (Amelanchier lamarckii)


Fructe de Amelanchier

Fructe de AmelanchierAmelanchier, Pomul cu stfide, Juneberry, Serviceberry, Saskatoon berry, Shadbush: Amelanchier lamarckii

Amelanchierii sunt un grup de arbuști din familia Rosaceae-lor, cei mai mulți nativi de pe continentul nord-american (SUA și Canada), cu puțini reprezentanți în Lumea Veche – doi din Asia și doar unul din Europa (Amelanchier ovalis). Din acest gen fac parte aproximativ 20 – 30 de specii, clasificarea și denumirea lor punând, se pare, probleme botaniștilor, din cauza încrucișărilor și a hibridizărilor numeroase, unele obținute de către horticultori, altele apărute spontan în natură.

În orice caz, toate speciile de Amelanchier au fructe comestibile și sunt plantați atât ca arbuști decorativi, pentru înflorirea lor abundentă și pentru coloritul tomnatic spectaculos , cât și ca arbuști fructiferi. În funcție de specie, amelanchierii pot atinge între 2 și 20 de metri, unii cu port arbustiv, alții cu port arborescent, cu aspect de pom cu trunchiul drept sau cu aspect de tufă, dezvoltând din aceeași rădăcină numeroși lăstari. Scoarța lor este fină,  de un cenușiu deschis, mai rar brună, cu tendință de exfoliere la maturitate.

În cazul tuturor speciilor, frunzele sunt căzătoare, simple și dispuse altern pe ramuri, cu forme care variază de la oval-lanceolat la rotund, cu marginile mai mult sau mai puțin serate. Ele pot fi glabre sau pubescente, mai ales în timpul înfloririi, fine la maturitate. Frunzele foarte tinere au nuanțe asemănătoare bronzului, devenind verzi la maturitate, apoi de un roșu-purpuriu intens toamna.

Florile apar primăvara devreme, înaintea frunzelor, la capătul ramurilor, de obicei grupate în buchete bogate, cu câte cinci petale de culoare albă, mai rar gălbui, rozalii sau cu irizații roșcate. Fructele, care apar în luna iunie, sunt niște poame mici, de 5–15 mm în diametru, a căror culoare se schimbă, pe parcursul coacerii, de la alb la verde și la roșu, apoi la grena-purpuriu și, în final, la albastru-brumăriu spre aproape negru. Aroma lor variază oarecum, fiind asemănată cu cea a strugurilor sau a afinelor.

Cele mai cunoscute specii sunt Amelanchier canadensis și Amelanchier lamarkii, foarte asemănătoare între ele și adesea confundate. În Europa, cel mai popular este Amelanchier lamarkii, originar din America de Nord și introdus  aici în secolul al VII-lea; se presupune că este un hibrid, obținut cu mult timp în urmă (probabil din Amelanchier canadensis  și o altă specie). Amelanchier lamarkii se înmulțește prin apomixie, adică prin semințe obținute fără fecundare, astfel încât  noile plante vor fi identice cu planta-mamă.

Dintre hibrizi, cele mai apreciate sunt Amelanchier x grandiflora, cu frunzele tinere de un bronz-roșcat, care produc un contrast foarte plăcut cu buchetele albe bogate, Amelanchier x grandiflora ‘Robin hill’, cu florile rozalii și Amelanchier x grandiflora ‘Ballerina’.

Amelanchierii preferă solurile ușor acide (dar se adaptează și în solurile neutre) cu drenaj bun și, chiar dacă rezistă la semi-umbră, plantarea în plin soare va favoriza un colorit intens toamna. Sunt arbuști ideali pentru grădinile mici sau în cele pentru care nu dorim să investim mult efort, deoarece sunt foarte rezistenți și adaptabili, puțin vulnerabili în fața dăunătorilor.

Multe dintre speciile acestui gen au tendința de a lăstări puternic, deci, dacă nu vrem să le încurajăm aspectul de tufă, aceștia pot fi tunși primăvara, pentru a încuraja dezvoltarea unui trunchi drept și robust. Deoarece înfloresc foarte devreme, la poalele lor pot fi plantate flori de primăvară în culori vii (cum ar fi lalelele roșii sau purpurii), pentru a obține un contrast de efect cu florile lor albe.

Există două specii care se adaptează bine și pe solurile nămoloase și umede – Amelanchier  alnifolia și Amelanchier asiatica.

Fructe de AmelanchierUTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

Fructele amelanchierului, foarte bogate în fier și cupru, se pot consuma crude sau deshidratate, gustul lor fiind descris ca asemănător afinelor, merelor sau strugurilor, accentuat de aroma puternică de migdale a sâmburilor. 

Denumirea populară de „pom cu stafide” provine de la gustul foarte dulce al fructelor uscate. Din fructele proaspete se pot prepara gemuri, dulceață, sirop, tarte etc, iar frunzele pot fi utilizate pentru ceaiuri.

UTILIZĂRI ÎN HOMEOPATIE

  • Infuzia obținută din fructele de amelanchier poate fi folosită ca laxativ ușor, pentru a antrena apetitul sau ca picături de ochi.
  • Decoctul obținut din rădăcini poate fi folosit în tratarea răcelilor și a menstruațiilor prea dese.
  • Decoctul din lăstarii tineri era utilizat pe vremuri ca sudorific, în tratarea febrei, răcelilor și afecțiunilor pulmonare.

Un articol scris de Anne Tharessse (Toate Drepturile Rezervate!)

SURSE: 

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Amelanchier
  2. http://www.hortweek.com/amelanchier/ornamentals/article/1288243
  3. http://www.pfaf

    VEZI ŞI:

    Akebia quinata…

    …este un arbust agățător din familia Lardizabalaceae, nativ din Japonia, China, Coreea și aclimatizat în regiunile temperate ale Europei si Americii. Florile sunt urmate de fructul voluminos, care constă într-o păstaie de culoare roz închis spre mov, mai rar alb…  (citește mai mult)


    Caprifoiul himalayan (Leycesteria formosa)…

    …este un arbust foios din familia Caprifoliaceae, înrudit cu ”Mâna Maicii Domnului” (Lonicera Japonica), nativ din zona munților Himalaya și China de Sud-Vest. Fructele sunt drupe sferice, de aproximativ 1 cm diametru, la început roșii, apoi, pe măsură ce se coc, aproape… (citește mai mult)


    Călinul (Viburnum opulus)…

    este un arbust cu fructe de culoare roșie, grupate sub formă de ciorchini, asemănător socului. La noi în țară este foarte răspândit prin tufărişuri, pădurile de câmpie, liziere, până în zonele deluroase și submontane. Toamna face fructe roșii, numite în popor „căline”… (citeşte mai mult)


    Gutuiul japonez (Chaenomeles japonica)…

    …este un arbust fructifer și decorativ, din familia Rosaceae, înrudit cu gutuiul autentic (Cydonia oblonga), dar aparținând unui gen diferit. Fructele sunt niște poame mici, de culoarea gutuii, în formă de măr, comestibile. Acestea se coc toamna târziu… (citește mai mult)


    ”Spanacul cu căpșune” (Blitum capitatum, B. virgatum)…

    …este o plantă anuală comestibilă, înudită cu spanacul (Spinacia oleracea). Atât fructele, cât și frunzele acestei plante sunt comestibile. Fructele sunt mai degrabă dulci decât aromate și se aseamănă prin textură și gust cu dudele… (citește mai mult)


    Căpșunul indian (Duchesnea indica)…

    …este o plantă perenă, sempervivescentă, din familia Rosaceae-lor. Planta este nativă din Asia de Sud și de Est, dar a fost introdusă în multe regiuni, ca plantă ornamentală. Fructele sale, înrudite și asemănătoare căpșunelor autentice, sunt comestibile și foarte… (citește mai mult)


    Gaultheria procumbens…

    …este un arbust pitic, evergreen, originar din America de Nord, unde crește spontan, în colonii dense, pe câmpii nisipoase și sterpe și pe piscurile muntoase. Este apreciat ca plantă decorativă și comestibilă, pentru frunzișul său verde intens și pentru fructele mici și rotunde… (citește mai mult)


    Măslinul rusesc (Eleagnus angustifolia)…

    …face parte din familia Eleagnaceae și este originar din sudul Europei si vestul Asiei, fiind răspândit în Turcia, în sudul Rusiei, Kazahstan, Afghanistan și Iran. Sălcioara este cultivată, în principal, ca plantă ornamentală, atractivă prin frunzișul argintiu și florile puternic parfumate… (citește mai mult)


    Schisandra…

    …o plantă exotică pentru noi, face parte din flora luxuriantă a Chinei, Japoniei, Rusiei îndepărtate, Japoniei, Coreei și Malaeziei, unde, în habitatul său natural, o putem admira atârnând, sub formă de ghirlande de flori și fructe, din coronamentul arborilor pe care îi parazitează… (citește mai mult)


    Cornul (Cornus Mas)…

    …este un pom fructifer din familia Cornaceae-lor, originar din sudul Europei și sud-vestul Asiei, cel mai probabil din regiunea Mării Negre și a Turciei. Consumul de coarne, pe teritoriul Europei este unul sporadic, ținând mai mult de un fel de specific regional, mai ales în țările balcanice… (citește mai mult)


    Cireșul naking (Prunus tomentosa)…

    …este un arbust fructifer, aparținând genului Prunus (din care fac parte corcodușul, cireșul, vișinul, caisul, piersicul), din familia Rosaceae-lor, originar din China și frecvent cultivat în Rusia și în alte regiuni cu climă rece, datorită rezistenței extreme la temperaturi de până la până la −45 °C… (citește mai mult)


    Moșmonul (Mespilus germanica)…

    …este un arbust foios din familia Rosaceae-lor, originar din sud-estul Europei și sud-vestul Asiei, foarte răspândit în zonele de coastă ale Mării Negre și ale Mării Mediterane. Este apreciat pentru fructele sale comestibile… (citește mai mult)


    Măslinul dobrogean (Ziziphus jujuba)…

    …este un arbust fructifer din familia Rhamnaceae-lor. Este originar din Asia Centrală, unde se cultivă din cele mai vechi timpuri. În România, zone favorabile pentru cultura curmalului chinezesc sunt partea de sud a ţării… (citește mai mult)


    Scoruşul domestic (Sorbus domestica)…

    …este un arbust fructifer, ale cărui poame sunt nişte fructe micuţe, de 2-3 cm lungime, verzi când sunt crude, colorându-se apoi, pe timpul coacerii, în galben-portocaliu spre maroniu. Forma fructelor o poate imita atât pe cea a merelor, cât și a perelor, singura diferență constând în dimensiunile lor miniaturale… (citește mai mult)


    Porumbarul (Prunus spinosa)…

    … este un arbsut fructifer mic, cu  aspect de tufă spinoasă şi fructe rotunde, brumării, asemănătoare, ca aspect, prunelor. Porumbele sunt în mod tradițional folosite în spațiul balcanic (inclusiv în România) pentru prepararea gemurilor, a marmeladelor, siropului și a vinului de porumbe… (citește mai mult)


    Afinele de Siberia…

    …cunosc o lungă istorie de recoltare din flora spontană, cultivarea lor efectivă de către oameni fiind una destul de recentă. Fructele ”afinului” de Siberia au fost utilizate de mii de ani, de către locuitorii regiunilor nordice, consumate fie crude, fie folosite în gemuri, dulcețuri, siropuri… (citește mai mult)


    Cassabanana (Sicana odorifera)…

    …singura specie a genului Sicana, este o plantă erbacee cățărătoare, din familia Curcubitaceae, originară din America de Sud. În climatul tropical este perenă, în cel temperat poate fi cultivată ca plantă anuală, pentru fructele sale comestibile… (citeşte mai mult)


    Persimonul (Diospyros kaki)…

    … cunoscut la nivel internațional sub o largă varietate de nume, reprezintă cea mai cultivată specie din genul Diospyros, din familia Ebenaceae-lor. Fructele de persimon pot varia ca formă, de la rotund-turtit la oval-alungit, iar pulpa este cărnoasă, fină, dulce și suculentă… (citeşte mai mult)


    Naranjilla (Solanum quitoense)…

    …este o plantă perenă subtropicală, originară din America de Sud, din familia Solanaceae-lor și înrudtită, astfel, cu roșia comună. Este cultivată pentru pulpa sa acidulată, cu aromă asemănătoare ananasului, lămâii și rubarbei… (citește mai mult)


    Gac-ul (Momordica cochinchinensis)…

    …este fructul unei plante erbacee originare din sud-estul Asiei și nord-vestul Australiei, din familia Cucurbitaceae-lor și înrudit, astfel, cu castravetele și pepenele. Fructul este foarte popular în Vietnam, unde este folosit de câteva mii de ani, atât în alimentație, cât și în medicină… (citește mai mult)


    Moșmonul japonez (Eriobotrya japonica)…

    …numit uneori și nisper japonez, este un pom fructifer din familia Rosaceae-lor, originar din sud-estul Chinei, cultivat ca arbore ornamental și pentru fructele sale comestibile, asemănătoare, ca aspect, caiselor. Fructele, ovale-alungite spre rotunde sau piriforme, fine sau pufoase… (citește mai mult)


    „Lămâia caviar” aka „The Australian Finger Lime” (Citrus australasica)…

    …este un arbust țepos din familia Rutaceae-lor, originar din pădurile subtropicale depresionare ale Australiei. Pulpa este formată din mici vezicule cărnoase și zemoase, translucide, de culoare galbenă, roz sau albă. … (citește mai mult)


    Kumquat-ul…

    …este un arbust exotic, peren, de mici dimensiuni, din familia Rutaceae-lor, cultivat ca plantă ornamentală și pentru fructele sale comestibile, asemănătoare portocalelor (Citrus sinensis), deși mult mai mici și care se prezintă caracteristică unică printre citrice de a se consuma… (citește mai mult

     

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s