Substitute naturale – Pudra de roscov, surogat pentru cacao (Ceratonia siliqua)


roscov

pastai-de-roscovRoșcovul: Ceratonia siliqua

Roșcovul este un arbore originar din Europa de Sud și bazinul Mării Mediterane, Africa de Nord și Asia, fiind considerat un reprezentant arhaic al unui gen dispărut. Face parte din familia Fabaceae-elor, înrudindu-se astfel cu o gamă largă de legume și cultivat atât pentru păstăile sale comestibile, cât și în scopuri ornamentale.

Indicii despre folosirea roșcovului pentru consum apar în Talmud și Vechiul Testament. Într-una dintre situațiile din Vechiul Testament, unde se crede că se face referire la păstăile de roșcov, este vorba despre pilda fiului risipitor, care, în loc să dea porcilor păstăile destinate lor (se prezumă că se face referire la roșcove, întrucât, în timpul perioadelor de foamete se obișnuia hrănirea animalelor cu aceste păstăi), înfometat fiind, le mânca el însuși.

În afara acestor speculații, izvoarele istorice au atestat consumul de roșcove, cu mii de ani în urmă, în zona Mesopotamiei (Irakul de astăzi), unde erau folosite pentru a prepara dulciuri, sucuri etc. Ele au fost consumate de multe popoare, inclusiv în Egiptul antic, Cipru, Malta, Peninsula Iberică.

În orice caz, în urma descoperirilor științifice, se crede că genul Ceratonia făcea parte din flora spontană a Vestului Europei încă din erele pre-glaciare. De asemenea, se pare că acest gen popula, în acele vremuri imemoriale, inclusiv ținuturile Orientului Apropiat. Propagarea sa către bazinul mediteranean s-a realizat treptat, cel mai probabil începând cu al doilea mileniu î.H. – ceea ce explică multitudinea de denumiri de origine arabă.

Astfel, fiind o plantă deosebit de rezistentă, roșcovul a fost aclimatizat în toate regiunile temperate cu ierni blânde, el putând fi regăsit în cea mai mare parte a Europei de Sud, depășind bazinul mediteranean și zonele de coastă. Se întâlnește din abundență și în anumite regiuni din România, mai ales în partea de sud, din regiunea litorală spre cele de câmpie și deal. Pe teritoriul american a fost introdus  de către conchistadorii spanioli.

În Antichitate, semințele (boabele) de roșcov erau utilizate ca unitate de măsură, pentru cântărirea metalelor și pietrelor prețioase. În greacă, acestea purtau numele de ”kerátion” (”corn mic”). Ulterior, unitatea de măsură a fost standardizată, dar, chiar și când s-a renunțat la folosirea boabelor de roșcov, numele a fost menținunt – un ”carat” reprezentând 0,2 gr. În consecință, denumirea științifică, latinizată, de ”Ceratonia” își are originile în grecescul ”kerátion”. Acestui ”nume” (”Ceratonia”) i s-a adăugat ca ”prenume” latinescul ”siliqua”, însemnând păstaie.

În mai multe limbi europene denumirea populară a arborelui are o proveniență arabă – kharrūb, insemnând ”păstaie cu boabe”. Denumiri similare întâlnim și în alte limbi vechi – kharubu (asiriană), ”khirnub” (persană), ”kharubha” (aramaică). Din această denumire, de sorginte arabă s-a născut și denumirea populară în latină – „carrūbium”. De aici a luat, cel mai probabil, naștere, denumirea populară a speciei în lb. franceză – ”caroube”, de unde a fost ”importată”, cu adăugiri de nuanțe și tonalități diferite, în alte limbi europene – ”carob” (eng.), ”carruba” (it.), ”charoupi” (gr., pol.) etc. Prezența unor denumiri similare în atât de multe limbi, pe continente diferite, demonstrează cunoașterea și folosirea pe scară largă a fructelor acestui arbore, în lumea antică.

Ca aspect, roșcovul este un arbore care poate atinge între 10 și 15 m înălțime, cu un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie, din care se dezvoltă o coroană amplă, semi-sferică. Are o creștere lentă, atingând un diametru al tulpinii de 85 cm în abia 18 ani. Frunzele sunt mari (dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de cm), dispuse altern, de un verde închis.

Roșcovul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse în inflorescențe și apar atât pe ramuri cât și direct pe trunchiul arborelui. Fructul este o păstaie (roșcovă) și are nevoie de un an pentru a se dezvolta până la coacere. Teaca păstăilor este fibroasă, dar pulpa, subțire, este moale, dulce și gelatinoasă, conținând între 5 și 15 semințe dure, aplatizate. Când ajung la maturitate, roșcovele cad pe pământ, de unde sunt consumate de animale, contribuind astfel la dispersarea semințelor.

Fructele de roșcov au o ridicată valoare nutrițională – conțin o cantitate importantă de glucide simple și complexe, mucilagii, pectine, amidon și vitamine. Pulberea din pulpa roșcovelor are efecte antidiareice și de absorbție a toxinelor microbiene. Datorită proprietăților astringente, pulberea este utilizată împotriva diareei, dizenteriei, gastritei și enterocolitei. Fructul verde s-a folosit în medicina tradițională ca antimicotic iar guma de caruba formează un gel vâscos care întârzie absorbția de lipide și glucide, ceea ce induce o stare de sațietate. Guma de caruba mai este folosită și ca adjuvant în cure de slăbire sau tratament preventiv împotriva aterosclerozei.

UTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

Datorită conținutului ridicat de glucide, păstăile de roșcov pot fi folosite ca îndulcitor natural; în plus este o foarte bogată sursă de calciu (conținând de trei ori mai mult calciu decât laptele) și de fibre. Păstăile uscate și pisate, transformate în pudră, sunt folosite pe scară largă, în anumite părți ale lumii, în prepararea produselor de cofetărie și patiserie. Pot fi folosite, de asemenea, ca înlocuitor de cacao. În Turcia, Portugalia, Malta, Sicilia, Spania sunt folosite pentru prepararea băuturilor – compoturi, siropuri, lichioruri. 

 

 

Un articol scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

SURSE:

  1. Wikipedia
  2. Botanical.com
  3. Pfaf.org

 

 

 

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s