Plante comestibile din flora spontana – Brusturele (Arctium lappa)


Arctium

Radacina de BrustureFolosit în alimentație din timpurile străvechi, în epoca modernă, consumul de brusture în preparate culinare tinde să fie privită ca o curiozitate, ca un specific regional, rezervat în special asiaticilor (Japonia, Coreea). Dovezi ale folosirii brusturelui ca legumă datează din evul mediu și este pusă în legătură cu multe culturi, de unde și marea varietate de nume, cu origini diferite (uneori chiar în cadrul aceluiași dialect), unele de etimologie necunoscută, altele rezultate ca hibrizi, între cuvinte cu izvoare diferite.

De exemplu, „bardana” (pol.), „le grande bardane” (fr.), „la bardana maggiore” (it.), derivă din „bardana”, terrmen folosit de nativii americani. Fiind o plantă extrem de versatilă, aclimatizată pe toate continentele, ea a fost, se pare, cunoscută majorității culturilor și popoarelor și folosită, din vremuri imemoriale, de vindecătorii americani, europeni și asiatici.

Nativii americani foloseau întreaga plantă ca legumă, pe care o și conservau pentru iarnă, fierbând-o în sirop de arțar. Această metodă de consumare și conservare a brusturelui a existat și la noi pe timpuri, întrucât îmi amintesc, de pe când eram încă mică și îmi petreceam vacanțele de vară în Ardel, cu mătușa mea, Minerva, povești curioase despre dulceața de brusture – în acest scop se recoltau, se pare, părțile inferioare, cărnoase, crocante și roșiatice ale tulpinilor viguroase, care erau preparate sub formă de dulceață, ca orice alt fruct aflat la îndemână prin livezi…

Indienii din diferite triburi americane foloseau brusturele în scop medicinal, pentru a vindeca reumatismul, guta și pentru a purifica sângele, fiind un puternic detoxifiant și depurativ. Vindecătorii europeni din perioada medievală i-au atribuit proprietăți similare, recomandând planta consumului, crudă sau fiartă, simpla sau în combinație cu alte alimente, identificând, printre proprietățile sale, și pe cele de analgezic (recomandat pt durerile de dinți) sau afrodisiac. De asemenea, ei recomandau și decoctul, macerarea, cataplasma (pentru răni, mușcături de șerpi), vinul de brusture, etc.Brusture recoltat din FLora Spontana

Ca aspect, brusturele (Arctium lappa) este o plantă erbacee bienală din familia Asteraceae, astăzi fiind considerat mai degrabă o plantă ruderală – buruiană care invadează câmpurile, culturile și grădinile de legume. Cu toate acestea, brusturele este o plantă medicinală reputată, dar, mai puțin cunoscut sub această întrebuințare, și o savuroasă legumă. Specia este nativă tuturor regiunilor temperate ale lumii vechi. În prezent a fost naturalizată aproape pretutindeni și poate fi găsită mai ales în zonele cu soluri bogate în azot. Crește de la câmpie până în zona montană, rezistă la secetă și temperaturi extreme, fiind caracteristică zonelor necultivate – malurile apelor, în desișuri, pe marginea drumurilor, în șanțuri etc.

Brusturele este o plantă robustă, viguroasă, cu tulpină bine dezvoltată, groasă și ramificată, ce poate atinge 2 m sau mai mult. Frunzele sunt foarte mari, cărnoase, de un verde închis, cordate, cu marginile întregi și pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară.

Florile, de culoare mov-violet, cu antere și stamine lungi, grupate în corimbe, sunt mari, globuloase și apar în mijlocul verii. Acestea sunt înconjurate de numeroase bractee, fiecare curbată sub forma unui cârlig, permițând să se agațe de blana animalelor și să fie cărate pe distanțe mari. Fructele sunt de tip achenă, iar rădăcinile sunt pivotante, lungi (uneori depășind 1 m lungime), de culoare brun-cenușie, cărnoase, foarte bogate în fibre.

La noi, popular, este cunoscut sub denumirile de blustan, bruscalau, brustan, brustur -amar, brustur-mare, brustur-negru,ciulin, ghimpoasa, scaete-mare, slipan, căptălan, lumânare, lumânărică, lăptucul-oii, brustur. Cuvântul brusture (și derivații săi – brustan, brustur, blustan, bruscalau)  este de etimologie necunoscută. Lipan derivă din lb. bulgară (lepjan), iar căptălan din maghiară (káptalan).

Brusture (Arctium lappa)Pe timpuri, țăranii români consumau rădăcina de brusture (ocazional, inclusiv tulpinile tinere și frunzele), recoltată direct de pe câmpuri și de prin crânguri, brusturele completând caleidoscopul unei palete largi de plante medicinale și culinare, care conturau profilul unei diete pe care noi, astăzi, o privim cu curiozitate, surprindere și, poate, chiar scepticism. Alături de brusture, în coșnițele împletite din nuiele sau trestie, se mai regăseau podbal (bun pt. învelit sarmale), ștevie și știr, rădăcină de barba-caprei și de untul-pământului, urzici și untișor, cartofi dulcuți (topinamburul), astăzi numiți „cartofi porcești” și rezervați, împreună cu știrul, hranei animalelor din ogradă.

Aceste obiceiuri, care n-au fost caracteristice exclusiv nouă, s-au perpetuat și menținut de-a lungul secolelor în alte părți ale lumii, în Japonia și Coreea  existând inclusiv culturi de brusture, ale cărui rădăcini lunguiețe și pământoase se vând pe tarabele cu specific local, cuprinse în mănunchiuri cu aspect totodată ocult și exotic. Brusturele se poate semăna direct în câmp, sau în grădină, preferabil în zone complet însorite, în soluri bogate în humus, primăvara sau toamna. Se înmulțește apoi singur. Necesită ceva atenție în acest sens, altfel are tendința de a se transforma în plantă invazivă.

Radacina de Brusture pe Tarabele AsiaticilorUTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

Părțile comestibile ale brusturelui, pe care bătrânii noștri știau când și cum să le recolteze și întrebuințeze sunt rădăcina, tulpina, frunzele și semințele.

Tulpinile (și ramurile) tinere, culese înainte de înflorire, au un gust asemănător anghinarei și sparanghelului. Se pot consuma crude, sau preparate prin fierbere, ca garnituri, adăugate în salate, supe, sosuri. Pot fi gătite cu tot cu coajă, sau pot fi curățate, păstrându-se astfel doar măduva, care este suculentă și are un gust deosebit. Din tulpinile de brusture se poate face o salată similară celei din cozi de spanac – tulpinile opărite – doar atât cât să se înmoaie un pic, apoi asezonate cu sare, piper, ulei, oțet/lămâie, verdețuri după preferințe. Tulpinile tinere și ramurile brusturelui se culeg devreme, înaintea înfloririi, la sfârșitul primăverii sau la începutul verii. Frunzele de brusture pot fi culese primăvara, când sunt crude și fragede, înainte de înflorire, în primul an și folosite asemeni spanacului.

Rădăcinile se curăță asemeni morcovului, apoi se lasă un pic în apă rece – rădăcina este foarte crocantă și are o aromă dulce, slabă, dar puțin pământoasă, care poate fi redusă prin menținerea bucăților tăiate în apă pentru circa 10 minute. Ele se pot consuma crude, opărite, fierte, sotate. Se folosesc ca garnitură, alături de alte legume, sau singure, cu sosuri, alături de preparate din carne. Pentru plantele de 1 an, se recoltează toamna, când sunt fragede și crocante, și se pot mânca crude sau preparate. Pentru plantele de 2 ani, se recoltează vara, când pot fi consumate numai fierte (în al doilea an devin mai fibroase). Acestea se scot din pământ cu cazmaua. Mugurii florali pot fi de asemenea recoltați primăvara, înaintea înfloririi și preparați similar anghinarei, cu care se și aseamănă la gust. Semințele de brusture se recoltează la sfârșitul verii și se pun la uscat.

Brusturele are proprietăți detoxifiante, hipoglicemiante si antibacteriene (antibiotic de intensitate medie,antigripal, antiinfecţios renal mediu-slab,depurativ, diuretic bun, hipoglicemiant mediu-slab, stimulent al activităţii renale, sudorific). Contribuie la detoxifierea organismului, eliminarea lichidelor reţinute în exces în corp,funcţionarea normală a proceselor de sudoraţie, accelerarea moderată tranzitului intestinal, sănătăţii pielii, prin reducerea excesului de sebum, menţinerea sănătăţii scalpului şi combaterea căderii părului.

   

Un articol scris de Anne Tharesse (toate drepturile rezervate).

SURSE:

  1. http://en.wikipedia.org
  2. http://www.botanical.com
  3. http://health-from-nature.net
  4. http://www.eutopedia.ro
 
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s