Dictionar Gastronomic – Tahini


Seminte de SusanTahini este o pastă preparată din semințe de susan, prăjite și apoi măcinate, foarte asemănător untului de arahide. Tahini se poate consuma ca atare, pe pâine, ca sos ori garnitură în diferite  meniuri sau ca ingredient principal pentru unele preparate, precum hummusul și halvaua. Tahini se utilizează cu preponderență în bucătăria libaneză, armenească, grecească, iraniană, irakiană, turcească, indiană și în unele regiuni ale Africii de Nord, dar apare, sporadic, și în rețete japoneze, coreene și chinezești.

Cea mai veche mențiune a semințelor de susan datează de acum 4000 de ani, culturile de susan fiind atestate istoric prin scrierile lui Herodot, în urmă cu 3500 de ani, în regiunea râurilor Tigru și Eufrat.. La vremea aceea, principalele forme de utilizare a susanului erau obținerea uleiului și a unui sortiment de vin, adus ca ofrandă zeilor. Prima mențiune a unei paste obținute din semințe de susan, sub denumirea de „hummus kasa” apare în secolul XIII, într-o carte arabă de bucate („Kitab Wasf al-Atima al-Mutada”).

Tahini este obținut din semințele de susan înmuiate în apă, apoi zdrobite, pentru a separa miezul de tărâțe; semințele astfel zdrobite sunt înmuiate din nou, de data aceasta în apă cu sare, ceea ce determină scufundarea tărâțelor și plutirea miezului, care este „recoltat”, apoi prăjit, măcinat și, combinat cu ulei de susan, transformat într-o pastă uleioasă.

Sosurile pe bază de tahini sunt populare în restaurantele din Orientul Mijlociu, unde, adăugit cu suc de lămâie, sare, usturoi și subțiat cu puțină apă este adesea servit ca garnitură. De asemenea, după cum am menționat deja, este un ingredient esențial în prepararea hummus-ului – la rândul său, ăbținut din boabe de năut fierte și zdrobite, combinate cu tahini, ulei de măsline, suc de lămâie, sare și usturoi. Sosurile pe bază de tahini mai sunt folosite pentru asezonarea preparatelor din carne și a legumelor.

În Turcia („tahin”) și în Irac („rashi”), tahini este folosit pentru obținerea unor deserturi, în combinație cu sirop de curmale, care se servesc pe pâine, iar în Iran, cu ajutprul său se prepară un sortiment de halva, numit „halvardeh”. În Grecia se consumă ca atare, întins pe pâine, singur sau cu miere ori gem. În Israel este folosit ca topping pentru falafel și șaorma și ca ingredient pentru halva.

Cel mai cunoscut sortiment de tahini este cel alb, obținut din semințe de susan albe, dar mai există și varianta neagră, obținută din susan… negru!

Un articol scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate)

SURSE:

  1. http://gernot-katzers-spice-pages.com
  2. https://en.wikipedia.org

 

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s