Gradina comestibila – Galbenelele


calendula

Galbenele 1Galbenele, Marigold: Calendula officinalis

Gălbenelele reprezintă una dintre cele 15 – 20 de specii le genului Calendula, din familia Asteraceae-lor, înrudite cu floarea-soarelui, anghinarea și salata-verde. Din cele mai vechi timpuri, gălbenelele au fost cultivate ca plante ornamentale, renumite pentru înflorirea lor constantă și abundentă, dar și ca plante alimentare și medicinale. Istoria cultivării gălbenelelor este atât de veche, încât este imposibil de identificat originea lor exactă, dar se presupune că sunt originare din sudul Europei și din sud-estul Asiei.

În prezent este aclimatizată în majoritatea regiunilor temperate ale lumii, având un ciclu de viață anual, mai rar bienal și fiind o plantă exclusiv de cultură. Din moment ce ea nu se regăsește nicăieri în lume în flora spontană, se presupune că este un hibrid și că „s-a născut” din mâinile grădinarilor din vechime.

Gălbeneaua își datorează numele științific romanilor, care au remarcat faptul că ea înflorește la începutul majorității lunilor dintr-un an (din punct de vedere etimologic, actualul „Calendula” originându-se în latinescul ”calendae”, cuvânt menit a desemna zilele premergătoare lunii pline, care, în calendarul roman reprezentau prima zi a fiecărei luni) și care au interpretat înflorirea ei constantă, alături de coloritul galben-portocaliu intens, ca pe un simbol al bucuriei și al bunei-dispoziții. În consecință, cultivarea gălbenelelor în grădinile romane, publice sau private a devenit aproape un „sport național”, considerându-se că privitul acestor flori poate inspira stări de mulțumire, bucurie, fericire, beatitudine.

Nu doar romanii s-au lăsat „vrăjiți” de această plantă, ci și alte neamuri și popoare, gălbenelelor ajungând să li se atribuie, de-a lungul istoriei, o sumedenie de proprietăți, de la cele curative binemeritate, până la cele romanțate și „înflorite”, fiind asociate când cu creștinismul, când cu magia, farmecele și vrăjitoria. Galbenele

De exemplu, primii creștini au numit floarea „Aurul Fecioarei Maria”, denumire care persistă și astăzi în limba engleză, unde este cunoscută sub numele de „marigold” (“Mary’s Gold” ). Din acest motiv, în vechime, florile de gălbenele erau folosite pentru împodobirea altarelor bisericilor, obicei regăsit și la alte culturi, precum hindușii (care decorau templele), aztecii și maiașii (care se spălau pe mâini și pe față cu ceai de gălbenele, înainte de a „invoca” spiritele). Reminiscențe ale acestor obiceiuri ritualice rezidă și astăzi în Mexic, unde, în Noaptea Tuturor Sfinților, mormintele și altarele sunt presărate cu petale de gălbenele.

În India și Nepal, florile de gălbenele sunt folosite și în prezent pentru confecționarea de coronițe și ghirlande ritualice, cu ocazia a tot soiul de festivități, de la nunți până la cele mai importante ceremonii religioase, când statuile reprezentând diverse zeități sunt decorate cu astfel de ghirlande. Unul dintre cele mai importante festivaluri ritualice nepaleze este cel numit „Tihar” , care durează 5 zile și în cadrul căruia oamenii „asamblează” pe jos „covoare” din orez colorat, făină sau nisip colorat și din petale de flori. În zilele premergătoare festivalului, piețele sunt pline de coșuri cu flori de gălbenele sau cu ghirlande. În Ucraina, gălbenelele, aidoma călinului, reprezintă aproape un simbol național, fiind menționate în numeroase cântece, poeme și povestiri populare.

Renumele gălbenelelor, ca plante medicinale și magice a sporit în perioada Evului Mediu, unul dintre cele mai pertinente exemple în acest sens fiind oferit de poetul pasionat de botanică pe nume Aemilius Macer (secolul XII), care recomanda în unele dintre lucrările sale (publicate postum, în secolele XIII – XIV) „privitul” la florile de gălbenele – fapt care, în opinia sa, era de ajuns pentru a îmbunătăți acuitatea vizuală, a limpezi gândurile și mintea (prin „alungarea umorilor rele din cap”) și pentru a îmbunătăți starea de spirit.

GalbeneleDincolo de toate aceste exagerări, gălbenelele au fost folosite, încă de la greci și romani încoace, în numeroase scopuri curative, gastronomice și nu numai.

Ca plantă medicinală, Calendula officinalis a fost utilizată și în timpuri vechi, și în timpuri noi (pe la noi, probabil că bătrânii satelor mai știu și mai folosesc și astăzi) pentru a trata mușcăturile de insecte (inclusiv pe cele de albine și viespi), durerile și crampele abdominale de orice fel (de la gastrite la ulcer și colici), pentru a „curăța” tractul urinar și pentru o gamă largă de afecțiuni ale pielii – eczeme, iritații, arsuri, abcese, răni, principalele proprietăți ale gălbenelelor fiind cele antiseptice, antibacteriene, antifungice și anti-inflamatoare.

De fapt, aceste proprietăți sunt atât de puternice, încât în timpul Războiului Civil American, medicii de pe câmpul de luptă foloseau florile de gălbenele pentru curățarea și badijonarea rănilor, practică ce și-a dovedit eficiența prin efectul antiseptic și antihemoragic, deci prin capacitatea de a opri sângerările, de a preveni infecțiile și de a grăbi vindecarea. Mai târziu, obiceiul a fost reluat în timpul Primului Război Mondial.

Prajitura cu trandafiri si galbeneleUTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

Ca plantă alimentară, gălbenelele au, se pare, o istorie la fel de lungă. Romanii obișnuiau să decoreze mâncarea cu petalele lor, iar frunzele tinere și fragede le adăugau în salate și alte meniuri, obicei regăsit și la popoarele germanice, care foloseau petalele de gălbenele pentru a da culoare supelor și borșurilor.

Capacitatea petalelor de gălbenele de a „împrumuta” culoarea lor tuturor preparatelor în care erau adăugate nu au scăpat ochiului versat al gurmanzilor, astfel încât utilizarea lor pe post de colorant alimentar a devenit în scurt timp o practică obișnuită prin mai toate gospodăriile din teritoriile romane – ceea ce explică, probabil, apetența crescută a britanicilor pentru a aceste flori (dacă ținem cont de faptul ca Britannia, partea de sud a Marii Britanii, a fost timp de aproape 4 secole colonie romană), care le cultivă și în prezent în grădinile lor, în aceeași manieră în care le cultivau și romanii.

Chiar și după retragerea legiunilor romane din această regiune, fermierii bretoni au continuat să cultive gălbenelele în grădinile lor, pe care le foloseau pentru o multitudine de scopuri – îndepărtarea dăunătorilor (gălbenelele fiind o bună plantă companion pentru roșii, vinete, cartofi și ardei), hrănirea păsărilor de curte, a căror piele și ouă (atât coaja, cât și gălbenușul) se colorează într-un galben-portocaliu plăcut, pentru intensificarea culorii untului și a brânzeturilor, a supelor și a ciorbelor.

„Trucul” colorării sau intensificării culorii alimentelor cu ajutorul florilor de gălbenele a fost preluat, în timp, de alte și alte popoare și adaptat pentru tot soiul de rețete și preparate – paste, maioneză, muștar, uleiuri vegetale, aluaturi etc. În această manieră, drumul de la înlocuirea șofranului, cel mai scump condiment din lume, cu gălbenelele, nu a fost unul neapărat lung.

Pentru înlocuirea șofranului, de-a lungul timpului, au fost propuse și utilizate o serie de alte plante, printre care turmericul (curcuma), paprika, semințele de annatto sau șofrănelul (Carthamus tinctorius). Dintre toate acestea, gălbenelele și șofrănelul par să fie cele mai potrivite alternative, pentru că reproduc foarte bine culoarea șofranului și, fiind lipsite de gust, nu „corup” gustul preparatelor.

 

Un articol scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

 

SURSE

Sursa Foto Sus: www.benary.com

  1. http://www.herbsociety.org
  2. http://www.wisegeek.org
  3. http://www.ehow.com
  4. https://en.wikipedia.org
  5. http://snaplant.com
  6. https://www.botanical.com
  7. https://www.cloverleaffarmherbs.com
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s