Plante protejate din flora spontana a României – Liliacul Carpatin (Syringa josikaea)


Liliacul Carpatin (Syringa Josikaea) 6Înrudit cu liliacul de grădină (Syringa vugaris), cu iasomia și măslinul, din familia Oleaceae-lor,  liliacul carpatin (Syringa josikaea) este o specie sălbatică arhaică, datând din Pleistocen (Era Glaciară), când popula o mare parte a Europei Centrale și de Sud, după cum indică rămășițele fosilizate excavate din aceste regiuni.

O plantă, altădată cu un vast areal de răspândire, liliacul carpatin este limitat astăzi la câteva zone din Carpații României, Ungariei și Ucrainei. La noi în țară îl regăsim cu preponderență în Munţii Apuseni (Valea Iadului, Valea Arieşului – Belişoara, Valea Dudului, Valea Aleului) şi pe alocuri în Munţii Maramureşului.

Valea Iadului (sau Iadei), o rezervație naturală situată în partea estică a județului Bihor, cu o suprafață de 2 ha, este recunoscută pentru răspândirea endemică a acestei specii unice de liliac, protejată prin lege și la noi și în țările vecine.

Ca aspect, are o creștere arbustivă, bogată, sub formă de tufiș, până la  2 – 4 m înălțime, diferențiindu-se de liliacul de grădină prin frunzele lanceolate (nu cordate) și prin florile tubulare mai lungi și mai mari, dispuse în ciorchini de aproximativ 15 cm lungime. Ele apar în diferite nuanțe de roz, lila ori mov, mai rar alb.

Liliacul carpatin a fost introdus în cultură de către horticultorii maghiari, sub numele de „liliac unguresc” și este folosit pentru decorarea parcurilor și grădinilor.

 

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s