Ierburi aromatice – Macrisul (Rumex acetosa)


Macrisul

Macrisul 1Măcrișul mare, sau măcrișul de grădină (Rumex acetosa) este o plantă erbacee perenă din familia Polygonaceae și din același gen cu ștevia (Rumex patientia), cultivată pentru frunzele sale cu gust acru, folosite în salate sau în ciorbe, dar și pentru proprietăţile lor depurative, diuretice, anti-infecţioase, antiscorbutice şi uşor laxative.  Toate speciile genului Rumex sunt native ale continentului european și ale regiunilor central-vestice ale Asiei, astăzi întâlnite în majoritatea regiunilor temperate ale lumii.

În afara exemplarelor cultivate, populații vaste de măcriș pot fi găsite în flora spontană a întregii Europe, din  zonele de deal și câmpie până în etajul subalpin, preferând pajiștile, poienile și fânețele cu sol bogat în materii nutritive, invadând terenurile arabile, grădinile și livezile, tivnd marginile drumurilor și șanțurile, uneori și malurile pâraielor lin curgătoare. In foarte multe țări, măcrișul este, în mod tradițional, consumat direct din flora spontană, fără a mai fi cultivat în grădini, în aceeași manieră în care, cel mai adesea, sunt recoltate și alte plante – ștevia, untișorul etc.

Ca aspect, măcrișul este o plantă erbacee perenă, cu frunze de culoare verde închis, alungit-lanceolate, în formă de săgeți crestate la bază, de până la 15 cm lungime.  Ele au pețioluri lungi, fragede la planta tânără, fibroase la cele bătrâne și sunt dispuse bazal, în formă de  rozetă, în jurul tulpinilor florifere. Aceste tulpini sunt drepte și ramificate, de până la 1 metru înălțime, adeseori cu venații roșiatice. Ele vor purta inflorescențele bogate, dispuse în panicule spiciforme și ramificate, verzui-roșiatice în stadiul de boboci, purpurii-grena după înflorire (cae se produce la începutul verii), din care se vor dezvolta fructele conținând o singură sămânță, de forma triedică, foarte mică (într-un gram intrând între 900 și 1400 de semințe).Macrisul 3

La noi în țară, în flora spontană, se întâlnesc mai multe specii de măcriș, printre care: „măcrișul mare” (Rumex acetosa), „măcrișul mărunt” (Rumex acetosella), „măcrișul calului” (Rumex conglomeratus), „dragaveiul”, numit și „ștevia creață” (Rumex crispus), „măcrișul ciobănesc” (Rumex alpestris). Este de menționat faptul că între măcrisul cultivat si speciile spontane nu exista diferente semnificative în ceea ce priveste gustul sau continutul nutritiv.

Măcrișul se poate semăna fie primăvara devreme (în a doua jumătate a lunii martie), fie în toamnă, în luna septembrie, caz în care el va răsări în sezonul imediat următor, la începutul primăverii. Fiind o plantă perenă, el se va înmulți în locul unde a fost plantat și va răsări singur, primăvară de primăvară. Dacă se dorește înființarea unor noi parcele, el poate fi propagat și prin divizarea tufelor.

Măcrișul este o plantă foarte ușor adaptabilă și puțin pretențioasă în pirivința temperaturii, dezvoltându-se atât în zonele ușor umbrite, cât și în plin soare. Prefera soluri  luto-nisipoase, ușor acide, unde se obtin cele mai mari producții, iar în perioadele caniculare necesită multă apă, altfel se vor dezvolta cu precădere tijele florale, în detrimentul frunzelor, care vor stagna. Acestea este indicat să fie rupte imediat ce apar, caz în care frunzele vor continua să se dezvolte, asigurând o recoltă continuă, din primăvară până toamna târziu. În iernile blânde, frunzele supraviețuiesc și pot fi culese direct din zăpadă.

Ca plante de cultură, există mai multe specii și varietăți. Unul dintre ele este Rumex acestosa, „măcrișul mare”, pe care l-am descris în rândurile de mai sus. În afară de acesta, se mai cultivă „măcrișul franțuzesc” (Rumex scutatus), cu o aromă ușor amară și acidulată și „măcrișul vărgat” (Rumex sanguineus), cu frunze verzi și venație roșiatic-purpurie, cultivat și ca plantă decorativă, care se recoltează când e foarte tânăr, pe măsură ce îmbătrânește, devenind amar.

Macrisul 2UTILIZARE ÎN GASTRONOMIE

De la măcriș, indiferent de soi, se culeg frunzele tinere și fragede, de un verde strălucitor, care au un conținut scăzut de acid oxalic (vezi mai jos) și care nu sunt amărui ori fibroase. Ele se prepară în aceeași manieră ca spanacul sau ștevia, gustul lor acrișor recomandându-le ca ingrediente pentru borsuri, în special pentru cele de miel și pentru ciorbele acre de vară.

Se mai pot adăuga crude în salate ori în omlete, pot fi fierte si asezonate cu smântână sau maioneză, sotate cu unt și mirodenii, pot fi preparate sub formă de plăcinte, în combinație cu alte legume (spanac, ștevie, urzici, cartofi, praz etc), brânză sau carne, pot fi adăugate în tocănițe sau pentru „împachetat” sarmalele etc.

Florile sunt și ele comestibile, putând fi adăugate în salate, la fel și rădăcina, care poate fi gătită ca legumă. Uscată și pisată sub formă de pulbere, poate fi folosită ca făină pentru tăieței. Semințele, uscate și măcinate, se folosesc, în amestec cu alte tipuri de făină, pentru a face pâine, iar sucul proaspăt din frunze de măcriș se este folosit ca agent de închegare pentru laptele covăsit.

Măcrișul are un conţinut scăzut de calorii şi este o importantă resursă de minerale (precum fierul, sulful zincul, potasiul, fosforul magneziul, calciul) și de vitamine (A, C, K, E, B-uri). În plus, mai conține uleiuri esentiale si acizi, printre care acid folic, acid tartric și  foarte mult acid oxalic ceea ce ii conferă gustul acru, astringent. Din cauza continutului ridicat de acid oxalic (fiind leguma cu cel mai ridicat continut de acid oxalic), măcrișul este contraindicat persoanelor care sufera de afecțiuni reumatice sau renale.

Un Articol Scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

SURSE:

  1. https://en.wikipedia.org
  2. https://en.wikipedia.org/wiki/Sorrel
  3. http://www.pfaf.org/user/plant.aspx?LatinName=Rumex+acetosa

 

 

 

 

 

 

 

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s