Plante decorative prin fructe – Untul-pamantului, alias „Vita neagra” (Dioscorea communis)


„Untul-pământului” (Dioscorea communis)„Untul-pământului” (Dioscorea communis) este o plantă erbacee, perenă, din familia Dioscoreaceae, des  întâlnită în Europa. În țara noastră poate fi găsită numai în jumătatea de sud, la marginea pădurilor de foioase, în locuri umbroase şi pietroase. Nu se găsește de cumpărat prin comerț, dar amatorii de drumeții o pot „achiziționa” direct din flora spontană.

Ca aspect, untul-pământului este asemănătoare viței-de-vie, motiv pentru care a mai fost numită, popular, și „vița-neagră”. Ea dezvoltă tulpini ierboase, lungi de până la 4 metri, care se agață de orice întâlnesc în cale (copaci, alte plante) și care, la nevoie, se poate și târî – agățându-se de pietre, vreascuri etc. Aceste tulpini nu rezistă sezonului rece (spre deosebire de vița-de-vie, care dezvoltă tulpini lemnoase) și, aidoma hameiului, spre mijlocul toamnei încep să se usuce și să cadă.

Rădăcina, în schimb, este perenă, cu dezvoltare viguroasă, de până la un metru lungime, foarte groasă, acoperită cu o coajă neagră, dar cu miezul cărnos și alb, de o consistență untoasă. Frunzele sunt cordiforme, lucioase, iar inflorescențele de tip ciorchine sunt verzi-gălbui. Fructele, dispuse de asemenea în ciorchini, sunt mici, globuloase, de culoare roșie și sunt  toxice.

Planta a fost mult folosită în medicina populară românească, inclusiv în scop alimentar. În unele zone se consumau rădăcinile prăjite și tulpinile tinere, preparate în variante asemănătoare sparanghelului. Acestea, atât rădăcina, cât și tulpinile, au un gust amărui. Este preferabil ca înainte de consum, părțile plantei să fie fierte cel puțin într-o apă sau două, pentru a îndepărta conținutul de saponină (vezi mai jos, la toxicitate). Obiceiul consumării lăstarilor tineri ca înlocuitor de sparanghel mai exista pe timpuri în Grecia și în Dalmația (o regiune de pe coasta estică a Mării Adriatice, în Croația de astăzi).„Untul-pământului” (Dioscorea communis)

În pofida toxicității sale, care, în opinia mea, continuă și astăzi să fie supralicitată (vezi mai jos, la toxicitate), untul pământului a fost intens folosită în trecut ca plantă medicinală. Redescoperită în prezent, de către farmacologi și naturaliști, din ea se prepară o serie de tratamente, de genul tincturilor și unguentelor, recomandate în afecțiuni dermatologice și reumatice (inclusiv pentru gută).

Pe vremuri, pulpa mărunțită era aplicată ca un fel de ghips, în cazuri de paralizii, gută și reumatism; pentru degerături se prepara o tinctură din rădăcini sau din fructe, macerate în gin. Pulpa rasă era folosită și pentru îndepărtarea decolorării pielii sau urmelor lăsate de răni. Pentru rănile care nu se vindecau se prepara un unguent din rădăcina plantei, amestecată cu ceară de albine sau alte grăsimi.

TOXICITATE

Toate părțile plantei sunt considerate toxice, din cauza conținutului de saponină (substanță de origine vegetală care, în contact cu apa, formează o spumă abundentă și persistentă). Cu toate că este o substanță toxică, saponina este foarte slab absorbită de către organismul uman, astfel încât ea este, în cea mai mare parte, eliminată din sistem fără a vătăma.

În ceea ce privește această plantă, efectul toxic nu se datorează saponinei, cât cristalelor de oxalat de calciu, deoarece organismul uman nu deține enzime capabile sa degradeze oxalatul. În consecință, acesta trebuie eliminat prin rinichi, iar concentrațiile crescute de oxalat pot fi toxice pentru celulele renale. Oxalatul de calciu  se găsește cu preponderență în fructele plantei, de altfel extrem de arătoase și atractive; acestea sunt părțile cu adevărat toxice.

 

Un articol scris de  Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

 

   
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s