Gradina comestibila – Limba-Mielului (Borago officinalis)


borago

limba-mielului-borago-officinalis-1Limba-mielului, Borago, Borage  – Borago officinalis

Limba-mielului este o plantă ierboasă robustă, anuală, ce crește din abundență în sălbăticie, pe dealuri și câmpuri, în locuri însorite, pe marginea drumurilor, pe terenuri virane și în grădini.

Este originară din Siria și naturalizată în regiunile mediteraneene, în aproape toată Europa, nordul Africii și Iran, unde apare frecvent în flora spontană și, mai rar, cultivată ca plantă aromatică (în unele regiuni ale Germaniei, Spaniei, Greciei, Italiei).

La noi este foarte puțin cunoscută sub această formă, fiind considerată mai degrabă o buruiană.

Dacă întâlnește condițiile propice se dezvoltă din abundență, fiind ușor de reperat în lanurile de mohor – căpșoarele stelate, cu câte cinci petale triunghiulare și stamine negre, timid aplecate spre pământ, de culoare bleu sau albastru-strălucitor, rareori alb sau roz-lila, se înalță din iarbă la circa 60-100 cm, pe tulpini fragile, suculente și acoperite de puf albicios, mărunt și des, care contrastează cromatic cu verdele sau roșiaticului tulpinilor – adeseori, părțile superioare ale tulpinilor, pețiolurile florilor (care apar grupate și ramificate spre vârful plantei), sepalele și bobocii au o puternică tentă roșiatică sau grena.

Frunzele sunt mari, ridate, de culoare verde închis, oval-lanceolate, de circa 5-15 cm lungime și 5 cm lățime, dispuse în formă de rozetă. Fructul constă în patru nucșoare mici de culoare brun foarte închis.

Utilizare în Gastronomie

În gastronomie, borago este utilizat fie ca plantă aromatică, fie ca verdeață sau legumă verde. Frunzele, având un gust răcoritor, asemănător castravetelui, se adaugă în salate sau garnituri pentru carne ori legume. Se pot găti asemeni spanacului (singure, sau în combinație cu spanac, ștevie, leurdă, untișor), înăbușite în unt (ca garnitură pentru cartofi, de exemplu, cu busuioc, cimbru sau alte condimente), în salate de crudități sau în supe, în dressing-uri pe bază de iaurt, cu mentă (sau busuioc), usturoi, piper, ca adaos la băuturile răcoritoare.

Florile au un gust dulce, asemănător mierii, culoarea albastră fiindu-le dată de o substanță numită „pirolizidină”, ceea ce face din ”limba-mielului” una dintre puținele plante de culoare albastră comestibile. Florile se folosesc în salate, pentru decorarea deserturilor și băuturilor sau pot fi conservate în cuburi de gheață, pentru  adăugarea lor ulterioară în băuturi alcoolice sau răcoritoare.

Limba-mielului poate fi cultivată și în grădinile noastre, din semințe, avantajul fiind că se propagă foarte repede – produce din abundență semințe, de culoare  maro-pământie, care, de îndată ce s-au copt se scutură singure, făcând ca planta să se răspândească prolific din locul în care a fost plantată. Se seamănă toamna sau primăvara. Se spune despre borago că ar fi o eficientă plantă-companion pentru legume precum roșiile, spanacul și cartofii, protejându-le de unii dintre prădători.

Un articol scris de  Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

Surse:

  1. Wikipedia
  2. Sfatul Medicului
  3. Plants  For  A  Future
  4. Gernot Katzers Spice Pages

Citeste mai multe…

Roselle (Hibiscus sabdariffa)…

este o plantă erbacee anuală, nativă din Africa de Vest, cultivată atât ca plantă ornamentală, cât și ca legumă. Roselle are un caliciu cărnos, fraged și suculent, cu un gust acidulat, asemanator merisoarelor… (citeste mai mult)


Garofita piperată (Calycanthus floridus)…

este un arbust cu frunze căzătoare din familia Calycanthaceae, originar din America de Nord. Scoarța intens aromată este curățată de pe ramuri, pisată și utilizată ca înlocuitor al scorțișoarei… (citește mai mult)


Condurasii…

reprezintă una dintre cele 80 de specii de plante cu flori ale singurului gen din familia Tropaeolaceae-lor, fiind originari din America de Sud, din zona M-ților Anzi. Condurașul este popular în Europa și America de Nord ca ingredient la prepararea brânzeturilor aromate… (citește mai mult)


Maslinul parfumat (Osmanthus fragrans)…

este un arbust ornamental, din familia Oleaceae-lor, înrudit cu măslinul autentic, originar din Asia de Sud, unde are un areal vast, de la poalele M-ților Himalaya până în stâncoasa Japonie. În China este cultivat de peste 2500 de ani… (citeşte mai mult)


Iarba cu migdale (Cyperus esculentus)…

este o plantă erbacee din familia Cyperaceae, originară din sudul Eurasiei, America de Nord și din Africa, în prezent aclimatizată în cea mai mare parte a lumii. Plantă ierboasă perenă, ea dezvoltă în pământ tuberculi comestibili… (citeste mai mult)


„Ceara-albinei” (Asclepias syriaca)…

este o plantă perenă, originară din sudul Canadei, răspândită în Asia şi Europa, ca plantă decorativă și meliferă. Toate părțile plantei conțin un latex lăptos; cu toate acestea, tulpinile și frunzele tinere, bobocii și fructele imature, asemănătoare bamelor… (citește mai mult)


Galbenele (Calendula officinalis)…

reprezintă una dintre cele 15 – 20 de specii le genului Calendula, din familia Asteraceae-lor, înrudite cu floarea-soarelui, anghinarea și salata-verde. Din cele mai vechi timpuri, gălbenelele au fost cultivate ca plante ornamentale… (citește mai mult)


Iarba lamâioasă (Cymbopogon citratus)…

în mod obișnuit numită „lemongrass”, este o plantă erbacee perenă, din familia Poaceae-lor. Frunzele sale aromate, cu gust asemănător lămâii, sunt folosite la condimentarea preparatelor culinare… (citeşte mai mult)


Caprifoiul himalayan (Leycesteria formosa)…

este un arbust foios din familia Caprifoliaceae, înrudit cu ”Mâna Maicii Domnului”, nativ din zona munților Himalaya și China de Sud-Vest. Fructele sunt drupe sferice, de aproximativ 1 cm diametru, la început roșii, apoi, pe măsură ce… (citește mai mult)


Mahonia Aquifolium…

este cultivată în prezent mai ales ca plantă ornamentală, pentru frunzele sale penat-lanceolate, de un verde intens şi lucios, pentru inflorescenţele galbene şi bogate care apar la finele primăverii şi pentru fructele sale… (citeşte mai mult)


Paducelul…

este cunoscut in spațiul intra-carpatic încă de pe vremea dacilor, care foloseau fructele sale ca remediu pentru bolile de inimă și ficat, tradiția folosirii acestei plante de leac în medicina homeopată păstrându-se până în zilele noastre, când este utilizat pentru… (citește mai mult)


Passiflora…

este cunoscuta si ca floarea-pasiunii, majoritatea liane căţărătoare şi doar câteva erbacee sau arborescente, originare din toate regiunile tropicale ale Globului. Majoritatea speciilor de passiflora produc fructe comestibile… (citeşte mai mult)


Akebia quinata…

este un arbust agățător din familia Lardizabalaceae, nativ din Japonia, China, Coreea și aclimatizat în regiunile temperate ale Europei si Americii. Florile sunt urmate de fructul voluminos, care constă într-o păstaie de culoare roz închis spre mov, mai rar alb… (citește mai mult)


Calinul…

chiar dacă citadinilor secolului XXI, numele de „călin” poate să nu le spună prea multe, iar planta însăși să pară una oarecum comună, proba timpului le-ar putea dovedi contrariul. Istoria călinului se întoarce cu câteva mii de ani în urmă… (citește mai mult)


”Spanacul cu capsune”…

este o plantă anuală comestibilă, din familia Amaranthaceae, din care face parte și spanacul. Atât fructele, cât și frunzele acestei plante sunt comestibile. Fructele sunt mai degrabă dulci decât aromate și se aseamănă prin textură și gust cu dudele… (citește mai mult)


Capsunul indian (Duchesnea indica)…

este o plantă perenă, sempervivescentă, din familia Rosaceae-lor. Planta este nativă din Asia de Sud și de Est, dar a fost introdusă în multe regiuni, ca plantă ornamentală. Fructele sale, înrudite și asemănătoare căpșunelor autentice, sunt comestibile și… (citește mai mult)


Catina…

deși în prezent nu e cunoscută de o foarte mare a populației, cătina a fost cultivată și utilizată de-a lungul veacurilor dlmajoritatea popoarelor europene și asiatice, ea având o istorie de câteva mii de ani. Grecii erau familiarizați cu această plantă, pe care o foloseau în scopuri medicinale… (citeşte mai mult)


Papalaul…

este o planta anuala, comestibila si decorativa. Fructul copt este foarte plăcut gustului, asemănător roșiei, un pic acid și fructat. Pulpa este zemoasă, de consistența și textura roșiei, conținând numeroase semințe minuscule. Crud se consumă ca atare, ca garnitură… (citeşte mai mult)

Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s