Gradina Comestibila – Cernusca, alias negrilica (Nigella sativa)


negrilica

cernusca-nigella-sativaNegrilica, Cernusca: Nigella sativa 

Cernusca este o plantă cu flori, anuală și erbacee, din familia Ranunculaceae, o familie cu puțini reprezentanți în lumea plantelor aromatice, dar cu mulți reprezentanți în lumea florilor decorative (spânzul, bujorul, căldărușele).

Tulpinile, aparent firave, ating până la 20 – 30 de cm și susțin frunzele fine, liniar-ramificate, foarte subțiri, asemănătoare celor de mărar, de culoare verde-cenușiu. Florile sunt foarte delicate, în formă de stea, albe sau bleu, cu de la 5 până la 10 petale, iar fructul – o capsulă umflată, formată din 3 până la 7 foliculi uniți, fiecare conținând numeroase semințe mici, de culoare neagră, care pot fi folosite ca condiment, eventual ca înlocuitor al chimenului. 

Semințele sale sunt cele care au inspirat și denumirea botanică a genului, ”Nigella”, provenind din latinescul ”niger” (”negru” ).

Se presupune că cernușca este nativă din bazinul Mării Mediterane, de unde s-a extins apoi în Africa de Nord, Asia de Est și Sudul Europei. Alte denumiri populare ale plantei sunt: cernușcă, negrușcă, chimen negru, seminte de ceapă neagra sau susanul negru.

Cernușca a fost folosită, ca plantă aromatică și medicinală, din cele mai vechi timpuri, începând cu asirienii și egiptenii. Asirienii o numeau ”tin tir” și o consumau pentru ameliorarea durerilor de stomac și îmbunătățirea digestiei. Extern, o foloseau pentru tratarea iritațiilor ochilor, nasului, aftelor bucale și leziunilor cutanate, precum iritațiile, mușcăturile de animale și înțepăturile de insecte. ulei-de-negrilica

Uleiul de negrilică era utilizat ca un fel de panaceu – un recipient cu ulei de cernușcă a fost descoperit inclusiv în mormântul lui Tutankamon. Romanii cunoșteau de asemenea această plantă, pe care o numeau ”coriandru grecesc” și o foloseau în alimentație. În primele secole ale creștinismului, semințele de cernușcă erau folosite pentru condimentarea aluaturilor, precum pâinea și alte preparate dospite. În secolul I d.H., Discorides (40 – 90) nota faptul că semințele de negrilică pot trata durerile de cap și de dinți, obstrucțiile nazale și viermii intestinali.

În secolul X d.H., medicul și filosoful Ibn Sina, cunoscut mai degrabă sub numele de Avicenna (980 – 1037) menționa proprietățile tămăduitoare ale plantei într-una din lucrările sale – ‘The Book of Healing’, recomandând-o ca remediu pentru febră, cefalee, nevralgii, oboseală a organismului, răceală,  afecțiuni ale pielii, ca anti-fungic, anti-parazitar și vermicid. Planta este menționată și folosită și de către medicii indieni, practicanți ai curentului Ayurveda, care o foloseau pentru creșterea tonusului și armoniei generale a organismului.

În 1959, un grup de medici egipteni, conduși de Dr Muhammad Dakhakhnî au reușit să extragă principiul activ din uleiul de negrilică, pe care l-au numit ”Nigellone”. Au testat această substanță pe animale, demonstrând că nu are efecte toxice și că are proprietatea de a dilata bronhiile – motiv pentru care ea este recomandată în afecțiuni precum astmul și bronșitele. Medicina a devenit, însă, cu adevărat interesată de această plantă cu proprietăți vindecătoare, abia după 1980.

Utilizare în Gastronomie

Semințele de negrilică sunt o mirodenie foarte populară în regiunea mediteraneană și în India. Mirosul lor este slab, dar mestecate sau pisate, emană o aromă picantă, ușor înțepătoare, cu o tentă afumată și amară, fiind comparată, fie cu piperul, fie cu nucșoara, fie cu chimenul. Când este crudă, sămânța de cernușcă este doar amară; abia când e coaptă, devine aromată.

 

Semințele de negrilică pot fi folosite pentru a da un plus de savoare produselor de patiserie, de la pâine, covrigei, sărățele etc, până la checuri, cozonaci și produse de cofetărie – tot soiul de prăjituri, tarte, etc.

Pot fi folosite și pentru aromatizarea brânzeturilor și condimentarea cărnii (inclusiv cârnaților) și  a murăturilor. Se mai adaugă în supe, sosuri, soteuri, creme de legume, pesto-uri, salate, etc.

Un articol scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezevate!)


Surse:

  1. Wikipedia
  2. Genuine Nigella Sativa
  3. Plants for a future
  4. Botanical.com

Citeste mai multe…

Roselle (Hibiscus sabdariffa)…

este o plantă erbacee anuală, nativă din Africa de Vest, cultivată atât ca plantă ornamentală, cât și ca legumă. Roselle are un caliciu cărnos, fraged și suculent, cu un gust acidulat, asemanator merisoarelor… (citeste mai mult)


Garofita piperată (Calycanthus floridus)…

este un arbust cu frunze căzătoare din familia Calycanthaceae, originar din America de Nord. Scoarța intens aromată este curățată de pe ramuri, pisată și utilizată ca înlocuitor al scorțișoarei… (citește mai mult)


Condurasii…

reprezintă una dintre cele 80 de specii de plante cu flori ale singurului gen din familia Tropaeolaceae-lor, fiind originari din America de Sud, din zona M-ților Anzi. Condurașul este popular în Europa și America de Nord ca ingredient la prepararea brânzeturilor aromate… (citește mai mult)


Maslinul parfumat (Osmanthus fragrans)…

este un arbust ornamental, din familia Oleaceae-lor, înrudit cu măslinul autentic, originar din Asia de Sud, unde are un areal vast, de la poalele M-ților Himalaya până în stâncoasa Japonie. În China este cultivat de peste 2500 de ani… (citeşte mai mult)


Iarba cu migdale (Cyperus esculentus)…

este o plantă erbacee din familia Cyperaceae, originară din sudul Eurasiei, America de Nord și din Africa, în prezent aclimatizată în cea mai mare parte a lumii. Plantă ierboasă perenă, ea dezvoltă în pământ tuberculi comestibili… (citeste mai mult)


„Ceara-albinei” (Asclepias syriaca)…

este o plantă perenă, originară din sudul Canadei, răspândită în Asia şi Europa, ca plantă decorativă și meliferă. Toate părțile plantei conțin un latex lăptos; cu toate acestea, tulpinile și frunzele tinere, bobocii și fructele imature, asemănătoare bamelor… (citește mai mult)


Galbenele (Calendula officinalis)…

reprezintă una dintre cele 15 – 20 de specii le genului Calendula, din familia Asteraceae-lor, înrudite cu floarea-soarelui, anghinarea și salata-verde. Din cele mai vechi timpuri, gălbenelele au fost cultivate ca plante ornamentale… (citește mai mult)


Iarba lamâioasa (Cymbopogon citratus)…

în mod obișnuit numită „lemongrass”, este o plantă erbacee perenă, din familia Poaceae-lor. Frunzele sale aromate, cu gust asemănător lămâii, sunt folosite la condimentarea preparatelor culinare… (citeşte mai mult)


Caprifoiul himalayan (Leycesteria formosa)…

este un arbust foios din familia Caprifoliaceae, înrudit cu ”Mâna Maicii Domnului”, nativ din zona munților Himalaya și China de Sud-Vest. Fructele sunt drupe sferice, de aproximativ 1 cm diametru, la început roșii, apoi, pe măsură ce… (citește mai mult)


Mahonia Aquifolium…

este cultivată în prezent mai ales ca plantă ornamentală, pentru frunzele sale penat-lanceolate, de un verde intens şi lucios, pentru inflorescenţele galbene şi bogate care apar la finele primăverii şi pentru fructele sale… (citeşte mai mult)


Paducelul…

este cunoscut in spațiul intra-carpatic încă de pe vremea dacilor, care foloseau fructele sale ca remediu pentru bolile de inimă și ficat, tradiția folosirii acestei plante de leac în medicina homeopată păstrându-se până în zilele noastre, când este utilizat pentru… (citește mai mult)


Passiflora…

este cunoscuta si ca floarea-pasiunii, majoritatea liane căţărătoare şi doar câteva erbacee sau arborescente, originare din toate regiunile tropicale ale Globului. Majoritatea speciilor de passiflora produc fructe comestibile… (citeşte mai mult)


Akebia quinata…

este un arbust agățător din familia Lardizabalaceae, nativ din Japonia, China, Coreea și aclimatizat în regiunile temperate ale Europei si Americii. Florile sunt urmate de fructul voluminos, care constă într-o păstaie de culoare roz închis spre mov, mai rar alb… (citește mai mult)


Calinul…

chiar dacă citadinilor secolului XXI, numele de „călin” poate să nu le spună prea multe, iar planta însăși să pară una oarecum comună, proba timpului le-ar putea dovedi contrariul. Istoria călinului se întoarce cu câteva mii de ani în urmă… (citește mai mult)


”Spanacul cu capsune”…

este o plantă anuală comestibilă, din familia Amaranthaceae, din care face parte și spanacul. Atât fructele, cât și frunzele acestei plante sunt comestibile. Fructele sunt mai degrabă dulci decât aromate și se aseamănă prin textură și gust cu dudele… (citește mai mult)


Capsunul indian (Duchesnea indica)…

este o plantă perenă, sempervivescentă, din familia Rosaceae-lor. Planta este nativă din Asia de Sud și de Est, dar a fost introdusă în multe regiuni, ca plantă ornamentală. Fructele sale, înrudite și asemănătoare căpșunelor autentice, sunt comestibile și… (citește mai mult)


Catina…

deși în prezent nu e cunoscută de o foarte mare a populației, cătina a fost cultivată și utilizată de-a lungul veacurilor dlmajoritatea popoarelor europene și asiatice, ea având o istorie de câteva mii de ani. Grecii erau familiarizați cu această plantă, pe care o foloseau în scopuri medicinale… (citeşte mai mult)


Papalaul…

este o planta anuala, comestibila si decorativa. Fructul copt este foarte plăcut gustului, asemănător roșiei, un pic acid și fructat. Pulpa este zemoasă, de consistența și textura roșiei, conținând numeroase semințe minuscule. Crud se consumă ca atare, ca garnitură… (citeşte mai mult)


Borago…

este o planta originară din Siria și naturalizată în regiunile mediteraneene, în aproape toată Europa, nordul Africii și Iran. În gastronomie, borago este utilizat fie ca plantă aromatică, fie ca verdeață sau legumă verde. Frunzele, având un gust răcoritor, asemănător castravetelui… (citeşte mai mult)


Margaretele…

reprezintă un gen de plante perene ierboase din familia Asteraceae-lor; ele fac parte din flora spontană a Eurasiei, fiind întâlnite frecvent pe pășuni și pajiști. De-a lungul timpului, margaretele au fost utilizate atât ca plante medicinale, cât și ca plante alimentare….(citeste mai mult)


Trifoiul rosu (Trifolium pratense)…

…este o plantă furajeră și medicinală perenă, care crește atât cultivată, cât și în stare sălbatică. Frunzele tinere și florile sunt comestibile, putând fi consumate atât crude, cât și preparate în varii moduri. Frunzele se culeg înainte de înflorire și se pot adăuga în salate… (citește mai mult)


Papadia (Taraxacum officinale)…

…este o plantă ierboasă din familia Asteraceae-lor, nativă din zonele temperate ale globului. Plantă ignorată aproape complet de omul modern, care adesea râde la auzul unora dintre denumirile ei populare, păpădia este o prețioasă plantă medicinală și chiar o savuroasă legumă… (citește mai mult)


Schisandra…

…o plantă exotică pentru noi, face parte din flora luxuriantă a Chinei, Japoniei, Rusiei îndepărtate, Japoniei, Coreei și Malaeziei, unde, în habitatul său natural, o putem admira atârnând, sub formă de ghirlande de flori și fructe, din coronamentul arborilor pe care îi parazitează… (citește mai mult)


Maslinul rusesc (Eleagnus angustifolia)…

…face parte din familia Eleagnaceae și este originar din sudul Europei si vestul Asiei, fiind răspândit în Turcia, în sudul Rusiei, Kazahstan, Afghanistan și Iran. Sălcioara este cultivată, în principal, ca plantă ornamentală, atractivă prin frunzișul argintiu și florile puternic parfumate… (citește mai mult)


Levantica (Lavandula angustifolia)…

…este o specie de plante aromatice și medicinale din genul Lavandula, familia Lamiacae. Levănțica nu este un condiment uzual, ea fiind specifică bucătăriei provensale, unde, alături de alte plante aromatice, este folosită la prepararea… (citeste mai mult)


Passiflora…

…în lumea există peste 500 de specii de floarea-pasiunii, majoritatea liane căţărătoare şi doar câteva erbacee sau arborescente, originare din toate regiunile tropicale ale Globului. Majoritatea speciilor de passiflora produc fructe comestibile… (citeşte mai mult)


Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s