Gradina de iarna – Gaultheria procumbens


Gaultheria

gaultheria-procumbensEastern Teaberry, Checkerberry, Boxberry, American Wintergreen: Gaultheria procumbens.

Este un arbust pitic și târâtor, veșnic verde, de talie mică și cu ramuri dese, de maxim 10-15 cm înălțime, care se extinde cu repeziciune, acoperind solul ca un covor, cu ajutorul unor rizomi superficiali, ce nu pătrund în sol la o adâncime mai mare de 2-3 cm.

Este originar din America de Nord, unde crește spontan, în colonii dense, pe câmpii nisipoase și sterpe și pe piscurile muntoase. Este apreciat ca plantă decorativă și comestibilă, pentru frunzișul său verde intens și pentru fructele mici și rotunde, de culoare roșie, pretabile consumului uman, care se păstrează peste iarnă pe ramuri.

Frunzele sunt mici, ovale, pețiolate, cu o lungime de 2-5 cm si 1-2 cm lățime și emană o aromă mentolată atunci când sunt strivite, iar toamna, capătă o nuanță roșiatică. Frunzele pot fi colectate în orice moment al anului, de primăvara până toamna devreme (conservându-se prin uscare) și utilizate pentru ceai, dar din cauza conținutului ridicat de uleiuri volatile, ele trebuie fermentate, înainte de folosire, pentru cel puțin trei zile. Mai pot fi folosite pentru aromatizarea cremelor, înghețatelor, gumei de mestecat. 

Uleiul volatil, obținut prin distilare, din frunzele arbustului, conține 99 la sută salicilat de metil, foarte asemănător cu acidul acetilsalicilic (substanța activă din aspirină) și are efecte anti-inflamatoare, analgezice, astringente și anti-diareice, carminative, diuretice, emenagoge putând fi utilizat pentru tratarea diareei, flatulenței și colicilor, dismenoreei și amenoreei, reumatismului, entorselor, nevralgiilor și răcelilor.

Uleiul esențial mai este folosit ca aromă alimentară, ca medicament pentru durerile musculare,  în parfumerie și pentru prepararea pastelor de dinți. În doze mari, poate fi toxic.

Florile de Gaultheria sunt mici, albe, cu aspect cerat, campanulate (au formă de clopoței) și înfloresc pe perioada verii (iunie – august). Ele sunt urmate de fructele mici (de 6-9 mm în diametru), formate prin extinderea caliciului, globuloase, de un rosu intens, învelite într-un caliciu cărnos, asemănătoare merișoarelor.  Ele rămân pe ramuri peste iarnă, chiar și sub zăpadă și sunt comestibile, având o aromă mentolată. Astringente atunci când sunt necoapte, dulci și mentolate, cu o aromă aparte la maturitate, pot fi consumate crude, ori sub formă de dulceață, tarte, jeleuri etc. Se coc în lunile decembrie-februarie, având gustul cel mai bun îl au după primul ger.

Gaultheria procumbens se înmulțește prin semințe sau prin divizare. Preferă locațiile parțial sau total umbrite. Datorită acestui aspect, cât și portului său târâtor, poate fi folosit ca plantă acoperitoare de sol în grădinile umbroase, la poalele arborilor. O specie foarte intersantă este Gaultheria hispida, cu flori albe-cărnoase, care, la un moment dat vor conține fructul – petalele albe îmbracă fructele globulare, roșii, creând un efect foarte interesant și neobișnuit.

Un articol scris de Anne Tharesse (Toate Drepturile Rezervate!)

SURSE

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Gaultheria_procumbens
  2. http://www.pfaf.org
  3. https://www.botanical.com/botanical/mgmh/w/winter24.html
Anunțuri

Lasa un raspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s